Dec 12, 2007

Raportul Rosca: Prinsi in clestele FSN1-FSN2

Prinsi in clestele FSN1-FSN2, cu concursul pseudo-opozitiei

In toamna anului 2007, la alegerile pentru Parlamentul European , primele partide au fost PD si PSD- reunind peste 50% din voturi. Cum s-a ajuns ca aceste doua ramuri ale FSN sa ocupe spectrul politic, de la "stinga" (PSD=FSN1= "aripa conservatoare" ) la dreapta (PD= FSN2= "aripa reformista") ? Ruperea, in 1992, a celor doua aripi (care pina atunci operasera complementar in cadrul FSN), s-a dovedit o strategie cistigatoare. Nevoia de "alternanta democratica" (controlata de reteaua unica de putere care tine in gheare Romania din 1944) a determinat "ruptura". Pina in acel moment, "reformatorii" si "conservatorii" se completasera si acoperisera reciproc in cadrul FSN, alternind "acceleratia" cu "frina", in dozele necesare pregatirii conversiei nomenclaturii securicomuniste "intreprinzatoare" (intr-o oligarhie imbogatita miraculos, guvernind un capitalism mafiot).

Promitind continuitate sociala si denuntind intentia opozitiei de a provoca dezastre socio-economice (deci inselindu-si cras alegatorii), "conservatorii" cistigasera "alegerile" din mai 1990, dupa o "campanie electorala" similara celei din 1946, bazata pe manipulare si violenta. Fara a respecta nici macar spiritul punctului 8 , pentru ca alegatorii nu au avut nici o posibilitate de a lua cunostinta despre trecutul celor propusi - arhivele fiind incuiate strategic, pe 40 de ani. Dupa "victorie", profitind si de dezertarea liderilor opozitiei politice si civile, FSN-ul a asmutit "fortele de ordine" (pregatite si folosite de fostul regim) impotriva celor care mai rezistau in Piata Universitatii. Apoi puterea a instigat multimea sustinatorilor, determinind- o prin manipulare sa comita un atac monstruos impotriva opozitiei. Care, din acea zi, s-a cumintit binisor.

Pe baza acestor pregatiri, pe 20 iunie 1990, a fost scoasa la rampa … "aripa reformista". Facind curte strainatatii iritate de evolutia situatiei, FSN2 a demarat o "reforma" devastatoare. Un atac la topor asupra economiei "comuniste" , dezorganizind brutal intregul sistem de productie si aprovizionare al intreprinderilor. Ceea ce a dus imediat la prabusirea livrarilor, salariilor, valorii fabricilor, valorii leului, nivelului de trai. In paralel, aripa "reformista" a refuzat ideea distribuirii avutiei muncite de sclavii lagarului comunist- propusa de Constantin Cojocaru. Nici "conservatorii" nu au sustinut cu adevarat formula unei improprietariri echitabile, care ar fi taiat clasei politice calea spre marile lovituri. Cine dorea sa trasforme "prostimea nepriceputa" in actionariat? Cine avea interes sa se faca inventarul si evaluarea avutiei nationale, la 22 decembrie 1989? El e secret si azi. Si urmele, aflate in arhivele intreprinderilor respective, au fost sau vor fi sterse. In timp ce "conservatorii" incepusera sa mormaie critici, sa faca sicane si sa tergiverseze putin reforma, pregatind urmatoarele alegeri, "reformistii" au lovit necrutator. Doar "structurile materiale", fara a se atinge insa de "structurile umane": activisti si securisti lasati sa piloteze Tranzitia. In scurt timp s-a produs devalorizarea brutala a sistemelor, mijloacelor, cunostintelor, constiintelor… .

Siliti de mizerie si revolta, o parte dintre sustinatorii FSN au inceput sa protesteze contra actiunilor FSN2. Unii au fost recapturati de FSN1, altii, au trecut de jena si inertie, si s-au intors spre opozitie, sperind intr-o "noua revolutie". Pina in toamna anului 1991 , nemultumirea victimelor reformei FSN a crescut exploziv. Este fara indoiala cauza principala a "mineriadei" din septembrie 1991. De data aceasta, minerii au venit impotriva guvernului pe care-l aparasera in iunie 1990- fara a sti ca planuieste distrugerea economiei si societatii. A declara insurgenta lor, criminala, inseamna a nega nocivitatea (demonstrabila cantitativ) activitatii guvernului Roman si dreptul la revolta al electoratului inselat de FSN. In acelasi timp, demonizarea fara nuante a mineriadei din 1991 inseamna ca guvernul rasturnat era legitim, ales corect. De unde concluzia ca, protestul din iunie 1990 a fost anarhic- deci ca Piata trebuia curatata (poate doar mai putin brutal). Aceste alegatii sint cu atit mai nepotrivite pentru cauza anticomunista, cu cit, in septembrie 1991, minerii au avut de partea lor (pe linga sprijinul muncitorilor de pe platforme industriale grav afectate -Bucuresti, Brasov, etc. si a FSN-istilor treziti-saraci) , multi combatanti anticomunisti (cazul lui Silviu Popescu este emblematic). Tocmai fostii demonstranti din Piata Universitatii (spre care minerii s-au indreptat in speranta de a depasi criza creata de ei in iunie 1990- apropiere mediata la Brasov, in septembrie 1990) au fost cei care au "instigat" ortacii, tratati brutal de fortele de ordine, sa nu se rezume la revendicari salariale, sau la debarcarea lui Roman (aripii FSN2) ci sa ne scape si de Iliescu (aripa FSN1) . Chiar admitind ca a intervenit si o intelegere intre Cozma si Iliescu- cum sustine Roman - e de neinteles cum a putut opozitia sa treaca de partea FSN2 in acest conflict (probabil simulat) - numai pentru ca Roman a ridicat (de jos?) flamura anticomunismului… imediat ce a fost debarcat.

Era exact ceea ce trebuia sa faca FSN2 in acel moment, pentru a pregati capturarea "dreptei" politice. Jocul a continuat perfect: FSN2-PD s-a retras putin, facind capital din reforma incetinita (timp necesar ca sa se acumuleze capitalul "marii privatizari" ). FSN1-PSD a compatimit populatia lovita de "pripa" FSN2 si a "inteles pe mineri"- exact cit a fost nevoie ca sa cistige si alegerile din 1992. Promitind ca, scapati de FSN2, vor trece la adevarata justitie sociala. Au facut exact pe dos, amplificind dezastrul, continuind reformarea nomenclaturii- dovedind astfel ca ruperea in "aripi" a fost o farsa. Pentru a construi o diferenta electorala, FSN2-PD a trecut la "anticomunism" , facind curte CDR . In 1996, a venit momentul "schimbarii" - necesara pentru legitimare in plan international. CDR a "venit la putere" in alianta cu FSN2-PD , un cal troian care i-a cauzat rusinuasa si dezastruasa infringere. S-a mers pina acolo in noua alianta incit, in loc ca "ai nostri" sa rezolve dosarele "decembrie 1989" si "iunie 1990" au fost rapid reglate conturile pentru Petre Roman. Miron Cosma nu a fost judecat pina azi pentru participarea la zdrobirea rezistentei anticomuniste. Dimpotriva, el este condamnat 18 ani pentru rasturnarea guvernului ilegitim si criminal…. pe care aceasta o contestase. Silviu Popescu (fost colonel si membru activ in CADA, care se ascunde inca in Austria -ca un criminal evadat) - a fost condamnat tot atunci la 8 ani, pentru instigare grava: a indemnat minerii sa-l rastoarne si pe Iliescu… (Adevarul e ca asta ar fi stricat rocada FSN1-FSN2). In fata acestei sentinte, a continuarii politicii economice distructive de catre binomul FSN2-CDR (si poate- cum se spune- instigati de FSN1 aliati acum cu PRM) - minerii se revolta din nou. Au loc infruntarile de la Costesti si Stoenesti, care vor duce la alte victime si procese. Emil Constantinescu, tradatorul idealurilor celor care l-au votat (pe care si le-a reamintit numai dupa terminarea mandatului), s-a erijat in pozitia de aparator al democratiei, amenintat de mineri si de securisti. Se uita ca a avut patru ani, nu pentru a ceda parti din Basarabia si Bucovina- ca momeala de intrare in NATO- ci pentru a epura SRI si justitia, lansa procesele paralizate, etc.

Isterizati de atita umilinta si manipulati de media (exact ca fsn-istii, odinioara) anti-fsn-istii latra Pavlov- de cite ori se pune problema eliberarii lui Cosma - fara a observa ca acesta fusese inchis pentru detronarea impostorului terminator … contestat de ei in 1990. In acelasi timp acesti furiosi si semnatari de Apeluri, nu fac nimic concret pentru deblocarea si sprijinirea dosarelor Contrarevolutiei din 1989-1990 - care trec la un pas de prescriere. Nici pentru concretizarea procesului genocidului comunist, sau lansarea procesului Tranzitiei Criminale. Cind dosarele sint totusi redeschise de tandemul Maries-Voinea (si apoi P35/2005- de mine si de cei care mi-au sustinut apelul pentru infiintarea Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului) - incep atacurile din toate partile… pentru blocarea lor. Unele vin pe linia FSN1 (Iliescu si amicii lui din justitie) . Altele pe linia FSN2 (Roman si tovarasii lui de drum: PD-Basescu si PNL-CDR). Nici ce a mai ramas din opozitia compromisa de colaborationism nu are mare interes sa se faca de rusine, aparind in oglinda adevarului. Restul diversiunii e treaba "banalistilor politici" care infesteaza media. Sau a unor actori cum e Viorel Ene , presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor (titlu care deja spune tot despre confuzia exploatata). Acesta, ca si altii, de cite ori s-a decis Cosma sa-l demaste pe Iliescu, sau Voinea sa-l inculpe- a intetit protestele vehemente impotriva lor. Nimanui nu-i pasa de o prevedre a codului penal, privind cumulul de infractiuni. Aceasta face ca eventuala condamnare a lui Cosma pentru mineriada din 1990 (la care au fost insa implicati multi mai multi lideri de grupuri muncitoresti, veniti din toata tara) sa nu-i mai poata aduce ani suplimentari de puscarie, decit daca depaseste vechile condamnari. Ori, daca Miron Cosma ar primi o astfel de sentinta, cit ar primi cei care, pentru a acoperi crimele comuniste si pe cele comise in decembrie la lansarea Contrarevolutiei si pentru a crea cadrul distrugerii economiei nationale si al jefuirii populatiei, au orchestrat represiunea si au instigat populatia la razboi civil in toata tara, pe toata perioada anului 1990?

Lucrurile sint stiute de toata lumea. Dar nu se poate face nimic. Cum sa explici atita pasivitate, lasitate, si prostie colectiva? Oricit de geniala ar fi Securitatea si cit de domesticita ar fi populatia, oricit de perfida a fost stratagema FSN1(PSD)- FSN2(PD) tot e ciudat ca adevarul si drepatatea au pierdut absolut pe toata linia, timp de 18 ani. Ca sa explicam o astfel de "crima perfecta", trebuie sa intelegem contributia "opozitiei". Intimidata de puterea care-si aratase forta, acceptind "alegerile" cistigate prin inselaciune- (desi semnase pentru punctul 8), atrasa de morcovii aratati dupa baston, ametita de elucubratii privind nevoia de consens si depasirea "vinatorii de vrajitoare", compromisa deja de modul penibil in care (nu) spijinise rezistenta strazii, renuntind nejustificat la Revolutie pentru o pretinsa "reforma", evitind "provocarile" si "violenta" (aparind astfel stabilitatea puterii ilegitime) , incarcata de resentimente fata de maniera in care fusese tratata de populatia inselata (dar si de complexe elitiste ascunse sub "anti-populism" ), dezbinata, intoxicata de agentii puterii si de veleitari gaunosi, dominata (confiscata) de propagandisti subcomunisti incapabili de vreo organizare- opozitia civila si politica nu a sprijinit (indrumat) revolta populatiei, lasind-o sa se stinga in neputinta. Astfel doar se explica succesul uluitor al manevrelor de confiscare a unei natiuni de catre FSN.

Liderii opozitiei, ridicati si ametiti de cultul penibil al "personalitatilor" (afirmate in conditiile de pseudo-selectie create de media)- au fost usor de pacalit, impotmolit, divizat, intimidat, cumparat. Aceasta e slabiciunea formatiunilor si miscarilor care nu se bazeaza pe idei si actiuni clare, asumate de mii de militanti activi, realmente participanti, nu alcatuind coruri de aplaudaci imbatati de citeva lozinci incantate. Cine isi pune toate ouale in cosul unei "elite" fragile - nu le poate apara. Din pacate, in plus, vanitatea celor incapabili sa-si asume erorile si compromisurile colaborationiste (poate si datorita consecintelor lor grave), produce o reactie de masluire, compromitere si dezertare in lant, care ne aminteste de "Fenomenul Pitesti". O data boicotata initiativa de organizare a unei rezistente politice coerente si ferme (incercata in Forumul Democratic Antitotalitar, in toamna anului 1990)- de catre liderii partidelor de la Bucuresti si de catre "intelectualitatea independenta" , o data trimisi acasa (sa cladeasca speranta..) cei 500 000 de revoltati veniti pe 15 noiembrie 1990 la mitingul Aliantei Civice, o data luata, in congresul AC din 13-15 decembrie, decizia de a nu se manifesta la 16 decembrie 1990 (pentru a se evita provocarile…) , in ciuda apelurilor disperate ale Timisoarei si al contextului favorabil al rascoalei sindicale - nu-ti mai vine usor sa admiti adevarul despre Revolutia tradata multilateral, in 1990. Cei care au dezertat , dupa 20 mai - legitimind explicit sau tacit "alegerile" si regimul devastator impus prin ele, nu vor nici azi sa-si recunoasca greseala, lasindu-i astfel intr-o pozitie ingrata pe rezistentii -insurgenti , zdrobiti la 13 iunie… de aceleasi forte cu care se ciocnisera si in 16-22 decembrie.

Cine intelege modul in care a plamadit societatea clestele FSN1- FSN2 - nu va mai avea impresia de haos. Si poate, va intrezari vreo iesire din ghearele lui. Deocamdata, nici o formatiune politica nu si-a propus sincer aceasta evadare. O crima politica devine impenetrabila- cind depaseste un anumit nivel de subtilitate si nocivitate. Justitia ajunge - pe linga paralizia datorata subordonarii fata de uzurpatorii puterii- intr-un blocaj operational- datorat complexitatii. Intelegind asta, am incercat sa construiesc, pornind de la o vasta colectie de texte, o imagine coerenta a modului in care a fost distrusa societatea romaneasca in Tranzitie, in interesul protejarii si imbogatirii vinovatilor din timpul regimului comunist, printr-o campanie lansata de Contrarevolutia din 1990.

Voi depune la procuratura si voi publica acest Raport. Pina atunci voi difuza fragmente din aceasta explicatie vasta, care arata cum a fost posibila o crima de asemenea proportii.

Ioan Rosca - editorial publicat la 8 decembrie 2007 in Piata Universitatii Distribuita
http://www.piatauni versitatii. com/news/ default_editoria le.asp.htm

Dec 7, 2007

“Printre rânduri : Ecouri ale evenimentelor din 1956 în România” la Braşov, Iaşi şi Bucureşti



Argument

Morti neingropati? Martorii unei epoci? Lipsa memoriei colective? - sau doar o banda de vinovati? Eroi necunoscuti ingropati fara funeralii?
Andreea Varga




Locotenent Margineanu Teodor (1932-1957)
Condamnat la moarte si executat




Expoziţia “Printre rânduri : Ecouri ale evenimentelor din 1956 în România” ajunge în luna decembrie în alte două oraşe din ţară şi în Capitală. Organizată de Institutul Cultural Român împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România - cu sprijinul Consiliulului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, Institutului Cultural Italian şi Ministerului Culturii şi Cultelor – expoziţia, realizată de istoricul Andrea Varga, şi îşi propune să fixeze în memoria colectivă importanţa evenimentelor din România anului 1956.

Dincolo de rolul ei educativ, expoziţia reprezintă un manifest pentru casarea sentinţelor politice şi pentru reabilitarea tuturor celor care, de-a lungul timpului, au luat poziţie împotriva regimului comunist.

Expoziţia va fi vernisată la Braşov, la Casa Culturală Reduta, pe 4 decembrie la ora 18.30 şi va putea fi vizitată până pe 10 decembrie.

De la Braşov, expoziţia se va muta, până pe 17 decembrie, la Iaşi. Vernisajul va avea loc pe 12 decembrie, în holul Rectoratului Universităţii Alexandru Ioan Cuza, la 18.30.

Vernisajul de la Bucureşti va avea loc pe 19 decembrie, în holul Teatrului Naţional Bucureşti, la ora 18.30. În Capitală, ultima etapă din itinerariu, expoziţia va putea fi vizitată până pe 19 ianuarie 2008.



Vreau să fiu om!

Vreau să fiu om, un om adevărat,
Să simt ce este viaţa în care rătăcesc
Să simt că-s mai presus de tot ce s-a creat,
Să simt că este în mine ceva dumnezeesc.

Vreau să ştiu că sunt stăpân pe cuget
Şi să creez cu slabele-mi puteri;
În grai aş vrea să spun şi nu în muget,
Şi gând şi bucurie şi dureri.

Vreau să fiu un om legat de acest pământ,
Pe care să mă mişc încet ca o furnică
Să stau, s-admir frumosul şi să-l cânt,
Să nu cunosc pe lume cuvântul teamă-frică.

Ca om, vreau bucurii şi chiar dureri
Din alternanţa lor se naşte nemurirea;
De-ar fi să gust numai plăceri
Mi s-ar urî cu viaţa şi-aş pierde fericirea.

Vreau să fiu om, nu vită, nici maşină
Condusă la abator de cei nemernici
Nici fierul vechi prin colţuri de uzină
Lăsat în părăsire de muncitori nevrednici.

Vreau să fiu om, liber să trăiesc,
Să fiu stăpân pe mine şi gândurile toate
Sunt om şi lanţ de câine nu primesc
Mai bine mor luptând pentru dreptate.

Ca om, mi-e dor de muncă şi să trăiesc din ea;
Din munca mea să alin dureri şi suferinţi
Şi orice alinare să se prefacă în stea,
Să lumineze calea celor umili, dar mulţi.

Când unii sufăr, durerea-n mine fierbe
Şi clocoteşte ca apele-n vâltori
Când fericiţi sunt alţii, îmi pare că-s flori în jerbe
Ce se arunc în suflet, ca-n timp senin pe mare.

Simt tot şi totul, în suflet îmi vibrează
Ca strunele întinse pe vioară
Din ele, gânduri în mine fermentează
Şi din divin şi-n mine o parte se coboară.

Din pildele ce-n dar îmi dau natura
Vreau mari cununi de gânduri să-mpletesc;
Din gânduri să creez atât cât mi-e măsura
Turnată-n eul meu, din dar dumnezeesc.

Vreau să fiu om, un om adevărat,
Să simt ce este viaţa în care rătăcesc
Să simt că-s mai presus de tot ce s-a creat
Să simt că este în mine ceva dumnezeesc.

Ioan Faliboga, învăţător, liderul Comitetului Naţional de Eliberare
Tg. Mureş, 18 mai 1956

Condamnat la moarte

Arhiva CNSAS
Document livrat Securităţii de către informatorul „Moldovan Marin”

Nov 15, 2007

15 Noiembrie - Brasovul, dupa 20 de ani

Inecat in indiferenta si blazare. Marcat de triumful securistilor si ascensiunea impostorilor. Dominat de o mafie rapace cu tentacule politice si administrative.

"Monitorul Expres" publica marturii ale celor care in '87 au iesit pe strazi si care apoi au avut de suferit. Nu regreta niciunul, desi sunt batjocoriti prin uitare. Umiliti de sustinerea pe care autoritatile o acorda inca celor care i-au torturat. "Motivaţia e clară: aceste personaje ori se află actualmente în funcţii-cheie, în funcţii publice, ori nu se află, dar sînt în continuare ocrotiţi de către SRI." explica in acelasi ziar Mihai Demetriade, consilier in cadrul CNSAS. Personaje despre care nimeni nu scrie nimic, desi sunt cunoscute. La fel ca in '87, securistii impun tacerea.

Gheorghe Fulga. In '87 preda socialism stiintific la actuala Universitate Transilvania. Multiple legaturi cu politia politica si cu aparatul de partid. Dupa '89 a devenit prefect al Brasovului, apoi consilier al presedintelui Ililescu, iar si mai apoi face jonctiunea fatisa cu serviciile secrete, fiind numit sef al SIE. Acum este sef al consiliului de administratie de la "Roman" SA, privatizata dubios pe vremea lui Nastase si ajunsa in proprietatea unei marionete, Ioan Neculaie. Inca un fapt, nu lipsit de importanta: Gheorghe Fulga si actualul primar si vicepresedinte PD, George Scripcaru, fost Gheorghe si el, se cunosc foarte bine inca din '89. Ce legatura putea fi intre un strungar analfabet de 19 ani de la Hidromecanica si un profesor universitar o arata evolutia primului.

Nicolae Paraschiv. Alintat de convivi ca "Noni". In '87 era angajat al Securitatii cu gradul de maior. Se pare ca a avut un rol in anchetele dure duse impotriva demonstrantilor de la "Steagu Rosu". Nu degeaba au vrut brasovenii sa-l linseze in decembrie '89. Desi s-a demonstrat ca a facut politie politica, ocupa nestingherit functia publica de secretar al Primariei lui Scripcaru. A doua ca importanta, dupa primar, in cea mai importanta institutie locala. Dupa cum s-a mai scris pe acest blog, are certificat de revolutionar, cu avantajele aferente. De care, spre exemplu, nu beneficiaza cei batuti si deportati in '87. Influenta sa este inca foarte mare. Pe langa faptul ca nimeni nu indrazneste sa se atinga de el, isi mai si lanseaza rudele in cariere surprinzatoare. Varul Paraschiv, fost militian, a ajuns in conducerea PNL Brasov si este sef al consiliului de administratie de la Electrica Brasov.

Nov 10, 2007

Tactici liberale de sedus pensionarii

Daca esti geniu in comunicare politica faci astfel: organizezi dupa modelul brevetat de PD si PSD o chermeza cu mosi si babe. Dupa care, pe televiziunea din dotare, difuzezi imaginile cu pensionarii fericiti de papa moca si cu initiatorul sindrofiei, denumit "prietenul pensionarilor". Acesta nu este selectat intamplator, deoarece are functie publica de consilier judetean, are experienta populistilor de la PD, de unde a fost dat afara si, mai ales, stie cum vine treaba cu pensionarii, din moment ce l-a ajutat pe unul sa ajunga la spital. Cu niste pumni si picioare bine infipte in organismul mosneagului. Spre amintire http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=22711.

Oct 8, 2007

Cum era sa devina "Cosa Nostra" sefa peste Politia Romana

Dan Andronic dezvaluie ( http://danandronic.blogspot.com/2007/10/la-brasov-n-au-avut-curajul-s-o-duc-pn.html ) ca seful PSD Brasov, Constatin Nita, urma sa devina ministru de interne, daca motiunea de cenzura s-ar fi adoptat. Conform intelegerii PD-PSD. Care Nita "Pateu" face casa buna cu niste macaronari de bine ( http://www.crji.org/news.php?id=68&l=1 ).

Sep 28, 2007

Bloc langa Manastirea Franciscanilor



Minunatele vremuri pe care le traim in Epoca Scripcaru consemneaza o noua si mareata implinire. In centrul medieval al orasului nostru, pe strada Sf. Ioan, alaturi de invechita de sec. XVI Manastire a Franciscanilor, se va ridica o cladire moderna de trei etaje, glorioasa marturie a geniului urbanistic si a viziunii revolutionare de care da dovada Genialul Gospodar.

Sep 26, 2007

Ganea a descoperit roata

Dupa ce a contribuit substantial la instaurarea climatului mafiot din Brasov prin complicitate, minciuna si manipulare, stimabilul Alexandru Ganea de la "Transilvania Expres" are brusc o revelatie: http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=63121

Aug 29, 2007

Brasoveni, vi se pregateste ceva!

O noua manie zguduie capetele creatoare ale gospodarilor pedisti de pe intreg cuprinsul patriei. Fantana muzicala cu lasere. Primul a fost lovit Antonie Solomon, primarul fost pesedist din Craiova. In buricul targului, piata centrala a Craiovei, oltenii fura uimiti sa descopere o ciudatenie care improasca apa, canta si mai are si lumini colorate (http://www.fantanamuzicala.ro/). Bugetul local fu secatuit de un mizilic de 1,5 milioane RON. Iar oltenii ramasera ca mai sus, adica furati.



Primarul Clujului, seful de partid pedist al lui Solomon se cade sa ramana mai prejos? Io-te mai jos cu ce proiect de infrumusetare a pietei Avram Iancu din centrul Clujului vine Boc. Spre oroarea arhitectilor Clujului. Seamana? Chiar este fantana muzicala. Si cat costa? Ceva mai ieftin ca la olteni, doara n-o fi mult 1,4 milioane RON.


Dar avem si noi, la Brasov, un primar gospodar. Tot de la PD. Care, cu prilejul inaugurarii fantanii refacute de langa Casa Armatei, a declarat ca se va ocupa si de fantana din Piata Sfatului, care este cam comunista. Oare ce ar putea sa-i faca pentru a arata mai modern?

Aug 23, 2007

Prietenul lui Scripcaru: "Muntele Tampa n-o sa-l cumpar"


Daca si-ar vinde maine toate terenurile si cladirile pe care le are in Brasov, Maor Zinger estimeaza ca ar incasa in jur de 350 de milioane de euro. Aceasta suma il pune pe Zinger (34 de ani) in pozitia de cel mai tanar roman milionar in euro si, de asemenea, in postura de cel mai tanar burlac milionar roman.

Israelianul nascut in Romania isi deseneaza expansiunea de la biroul sau, situat intr-o cladire verde oarecare, din spatele Eliana Mall, la iesirea din Brasov spre Sibiu. Deasupra scaunului are o harta a municipiului Brasov, dar sustine ca o stie pe de rost, la fel cum stie si cati din centimetrii de pe acea harta sunt in fiecare moment ai lui. Detine acum, conform propriei estimari, terenuri si cladiri in Brasov evaluate la 350 de milioane de euro. In Brasov e cunoscut ca Ori. Sau ca „regele imobiliarelor“. A dezvoltat sau are in proiect complexuri comerciale, apartamente, case de vacanta, hoteluri, pensiuni, restaurante, o firma de paza, echipe sportive, parcuri de distractii si presa - insa principala sa afacere, pe langa care toate celelalte par hobby-uri, sta in tranzactiile cu terenuri.

La sfarsitul acestui an, Maor Zinger va deschide la Brasov primul hotel de cinci stele din oras, cu 100 de camere. Spune ca a sesizat o crestere importanta a cererii la acest nivel si ca are de gand sa nu rateze niciun om de afaceri care cauta o cazare de lux in Brasov, mai ales ca majoritatea respectivilor oameni de afaceri vin la Brasov ca sa caute ceva ce aproape numai la el pot gasi. „Toata lumea cauta terenuri“ - spune el, spunand ca suprafetele pe care le detine si care sunt sau pot deveni de vanzare insumeaza suprafete de ordinul „catorva zeci bune de kilometri patrati, poate chiar mai mult“.

A fost acuzat de cotidienele centrale si locale de relatii de afaceri cu personaje dubioase si mai ales de relatii cu cel numit „prietenul lui Basescu de la Brasov“ - primarul Brasovului, fruntasul PD Gheorghe Scripcaru, in virtutea carora ar fi achizitionat preferential o serie de terenuri in judet, mai ales dintre cele rezultate de pe urma lichidarii unor intreprinderi industriale de aici. Numele lui Zinger a fost pomenit in contextul a ceea ce presa a numit „mafia imobiliara de la Brasov“, dupa ce primarul Scripcaru a ajuns sa fie cercetat de DNA pentru un schimb suspect de terenuri de pe platforma Roman cu un alt magnat brasovean, Ioan Neculaie. Si anul trecut, si anul acesta, Zinger a avut controale de la Garda Financiara si de la politistii de la DIICOT, fiind suspectat de spalare de bani si evaziune fiscala. „Da, au venit si de la Garda Financiara, si de la Crima Organizata, legat de acuzatii cum ca as avea legaturi cu primarul, cu deputati, cu generali. Am prieteni in toate mediile, nu am nicio problema sa recunosc, iar cu primarul ma inteleg bine si nu vad de ce nu m-as intelege - avem nevoie unii de altii in diverse situatii“, sustine Zinger, adaugand aproape sfidator: „De asta imi si place Brasovul si doar aici investesc, pentru ca sunt prieten cu toata lumea. De ce sa ma duc intr-un oras unde nu cunosc pe nimeni si sa stric afacerile localnicilor? Eu sunt localnic aici, aici investesc“.

Acuzatia ca isi datoreaza succesul in afaceri protectiei lui Scripcaru o intoarce in favoarea sa: „O cauza pentru care sunt controlat este profitul bun pe care l-am obtinut anul trecut, anul cu cea mai mare marja de profit pe terenuri - am obtinut preturi foarte bune, formate in urma unor cresteri succesive si de 20 de ori“. Zinger sustine ca munca intensa l-a adus aici: lucreaza de la 7 dimineata pana la 10 seara in biroul sau si iese din cand in cand, cu una dintre cele sapte masini ale sale, doar pentru a negocia tranzactiile importante sau pentru eveni-mente mondene. A divortat anul trecut si spune ca vrea sa mai munceasca in ritmul acesta pana la maxim 40 de ani: „Atunci vreau sa ma retrag, sa beau cafea si sa ma plimb in toata lumea“.

Maor Zinger are o poveste asemanatoare cu a multor oameni de afaceri israelieni nascuti in Romania care s-au intors dupa 1990 pentru a face afaceri in tara. De fapt, in 1990 s-a intors intai tatal lui, care a infiintat la Brasov prima firma privata. „A intrat in afaceri cu Intex Brasov, cumparand 51% din firma si a continuat afacerile lor“, explica Ori Zinger. La sfarsitul lui 1992, pe cand avea aproape 20 de ani, a venit la Brasov si Zinger junior, care a inceput sa faca „diverse afaceri, in special cu mobila“. Nu impreuna cu tatal sau: „El a avut afacerea lui, eu pe ale mele. Niciodata nu am facut afaceri impreuna, el e mult prea calculat, eu fac afaceri altfel, risc, ma arunc, ma oblig si ma indatorez“.

Asta pana in 1997, cand si-a dat seama ca din imobiliare se fac cei mai multi bani si a deschis agentia imobiliara Atlanta House. Atunci s-a si mutat definitiv la Brasov. „Am inceput prin a cumpara apartamente si a le revinde cand piata crestea, iar in paralel am inceput sa dezvolt si proiectele proprii“, povesteste Zinger. Cel mai mare proiect construit prin Atlanta House, respectiv Tivina - cele doua firme ale lui Zinger prin care sunt coordonate afacerile imobiliare - a fost constructia parcului comercial de la iesirea din Brasov spre Sibiu, in cartierul Bartolomeu.
Ori Zinger a avut o strategie clara cu zona Bartolomeu: „Am cumparat majoritatea terenului din aceasta zona, l-am curatat si am facut infrastructura cu patru ani in urma, apoi am deschis zona aici cu Brintex (magazin tip en-gros - n. red.) si cu Eliana Mall, iar dupa mine a venit si va veni toata lumea“.

Intr-adevar, cu un an in urma lantul de hipermarketuri Real, parte a grupului Metro, a deschis un magazin langa Eliana Mall, iar recent Ori Zinger a vandut doua bucati de teren pentru alte doua magazine: „Am vandut teren lui Dan Ostahie (proprietarul Altex - n. red.), care mi-e prieten bun, pentru a construi aici un magazin Media Galaxy, iar luna viitoare se va deschide un magazin de bricolaj pentru care am vandut teren si o hala“. Este vorba despre reteaua turceasca de bricolaj Tekzen, care a investit 1,5 milioane de euro pentru a amenaja spatiul cumparat de la Zinger si care va deschide luna viitoare la Brasov primul magazin din cele 14 planificate pentru Romania in urmatorii doi ani. La mica distanta de parcul comercial al lui Zinger, a inceput constructia unui cartier de locuinte, Avantgarden, dezvoltat de grupul german Maurer & Kasper.
Zona comerciala pe care Zinger a deschis-o in cartierul Bartolomeu este a doua de acest tip din oras, dupa cea de la intrarea in Brasov dinspre Bucuresti. „Acolo este intr-adevar cea mai mare zona comerciala, dar eu nu am fost tentat sa dezvolt acolo, deoarece mai erau si alti investitori care aveau teren in zona si am preferat sa vand ce aveam si sa dezvolt aici“, spune Zinger.
In ultimii ani, campul de pe marginea bulevardului Calea Bucuresti a devenit un orasel comercial, in care s-au investit peste 100 de milioane de euro, conform unei declaratii a primarului Gheorghe Scripcaru, si unde sunt prezenti cei mai importanti retaileri din Romania: Carrefour, Selgros, Metro, Mobexpert, Praktiker, Bricostore si toti cei trei rivali de pe piata de electronice si electrocasnice: Domo, Altex si Flanco.

Zona comerciala de pe Calea Bucuresti s-a dezvoltat insa accentuat in 2005, astfel ca ambele tipuri de magazine cu care Ori Zinger a deschis zona comerciala Bartolomeu erau la momentul respectiv (2004) noutati in Brasov: Brintex - primul en-gros de mari dimensiuni, iar Eliana Mall - primul mall din oras, cu primul cinematograf multiplex. Abia din 2005 piata mall-urilor din Brasov s-a diversificat si au aparut My Place (cu o investitie de 3,5 milioane de euro, situat langa gara, unde a fost deschis si Hollywood Multiplex) si MacroMall (cu o investitie de 7 milioane de euro, situat in zona comerciala de la intrarea in Brasov dinspre Bucuresti).
Dupa deschiderea celor doua centre comerciale in Bartolomeu, care s-au alaturat altor spatii comerciale disparate pe care Maor Zinger le detinea in oras, romano-israelianul a capatat aura „omului care detine jumatate din spatiile comerciale din Brasov“.

„Asa ma cunoaste acum toata lumea, si la inceputul anului 2005 aveam aproape 80% din spatiile comerciale, dar de atunci pana acum nu mai detin decat aproximativ 40% din aceasta piata, deoarece alte zone comerciale din Brasov au crescut, iar eu nu am mai dezvoltat nimic de atunci“, isi explica Maor Zinger strategia de a dezvolta pe segmentul comercial exact atat cat sa nu fie riscant. „Piata asta se dezvolta, dar eu nu mai dezvolt in continuare. Nu am de gand sa fac alte complexuri comerciale, sunt suficiente cele pe care le am. Si nu vreau sa construiesc spatii pentru a le inchiria, nu mi se pare profitabil“, spune Zinger, care nu crede ca va accepta o propunere a lantului de bricolaj Praktiker, aflat in cautarea unui spatiu construit deja pentru a-l inchiria.

In 2004, dupa ce a lansat spatiile comerciale si a finalizat si o serie de cladiri de birouri, Zinger a renuntat la firma de constructii cu care ridicase zona Bartolomeu, cu gandul ca, daca mai are ceva de dezvoltat, o sa foloseasca „firme ale unor prieteni care au constructiile drept obiect principal de activitate“. Principalul motiv al vanzarii firmei de constructii a fost ca voia sa isi concentreze fortele intr-o singura directie. „Acum ne ocupam doar cu terenuri. Cumparam fabrici, le curatam, le taiem, scoatem toate avizele de mediu, scoatem PUZ pentru ele si vindem mai departe teren, de obicei in loturi mici“, spune Zinger, admitand ca in acest fel a ajuns sa detina suprafete mari, pe care ulterior a putut sa le vanda pentru constructia de zone rezidentiale sau de proiecte industriale, acestea din urma mai ales in afara orasului.

Omul de afaceri spune ca a cumparat astfel de terenuri atat de la fabrici nevoite sa se mute in afara orasului - date fiind normele UE ca fabricile sa nu mai fie in orase -, cat si de la societati care au intrat in lichidare. Cele mai mari fabrici carora le-a cumparat terenul au fost Lubrifin si Romradiatoare, care au adus in portofoliul lui Zinger aproape 80 de hectare de teren, dar si platforma Roll-Ing si o parte din Hidromecanica.

Cea mai recenta achizitie a fost la inceputul lunii iulie, cand Zinger a cumparat de la AVAS cu 7,65 milioane de euro platforma fostei fabrici de coloranti Colorom Codlea, cu un teren de 44 de hectare. Compania, specializata in fabricarea de coloranti si hartie heliografica, a intrat in procedura de reorganizare judiciara in luna august a anului 2005, iar in august 2007 tot terenul este deja in posesia lui Zinger. „Acolo va dura cam un an si jumatate sa facem ecologizare, care va costa 1,5 milioane de euro.“ Intr-un an si jumatate, terenul va valora, conform omului de afaceri, de cel putin cinci-sase ori mai mult decat a platit pe el („poate chiar mai mult, spre 50 de milioane de euro, desi nu stiu deocamdata daca il voi vinde pe tot“).

Achizitia terenului respectiv, care implica si faptul ca Zinger capata controlul asupra barajului de captare a apei care asigura alimentarea cu apa a municipiului Codlea, a starnit numeroase controverse, atat politicieni, cat si lideri de sindicate din judet acuzand faptul ca un investitor privat a ajuns sa controleze un astfel de obiectiv. Acum, Zinger sugereaza ca n-are niciun fel de intentii ascunse cu terenul Colorom, declarand ca va vinde cea mai mare parte din el pentru proiecte rezidentiale, comerciale sau industriale si poate isi va mai pastra o parte pentru a-si pune in aplicare o idee mai veche: „Poate pe o parte din terenul de la Codlea, poate si pe altele, vrem sa dezvoltam cateva proiecte importante de logistica, in special depozite mari, de 10-20.000 mp, care vor fi foarte cautate odata cu deschiderea aeroportului la Brasov“, sustine Zinger.

Aeroportul de la Brasov, deocamdata blocat de o serie de intarzieri (din cauza unor cereri de retrocedare), ar trebui sa fie construit in zona Ghimbav pana in 2010, in urma unei investitii de 100 de milioane de dolari si a unui parteneriat intre canadienii de la Intelcan si Consiliul Judetean Brasov. Constructia aeroportului ar insemna si venirea mai multor companii producatoare la Brasov, care vor dori, bineinteles, terenuri. De aceea, Zinger nu se grabeste sa vanda spatiile mari pe care le are. Mai ales ca pretul terenului la Codlea va creste atat pentru ca acesta este trendul pentru urmatorii ani, cat si pentru ca municipiul se afla printre zonele cu dezvoltare accelerata in judet. Iar Maor Zinger stie prea bine ca mai sunt si altele: „Nu numai terenurile pe care le am in Brasov sunt pretioase, dar si cele din zonele in dezvoltare precum comunele Sanpetru, Cristian sau Rasnov, catre care se vor uita multi potentiali cumparatori in urmatorii doi-trei ani“.

Si in aceste comune, Zinger a cumparat teren in loturi mari. Terenurile din comunele brasovene sunt si vor fi o afacere buna, comenteaza el, deoarece le-a cumparat cu pretul foarte jos si in loturi mari, pe care le parceleaza si le vinde pe bucati, in loturi intre 600 si 1.000 de metri patrati.

Si nu cumpara teren numai de la fabrici, ci si de la persoane fizice sau juridice care stiu ca firmele lui se misca repede si platesc cu bani gheata: „Cumparam terenuri de la oricine atat timp cat sunt sub pretul pietei“. Zinger se descrie ca un negustor de terenuri - „cumpar doar ce stiu eu ca va creste foarte mult in urmatorul an sau doi si il voi vinde cel putin triplu“. Face insa si exceptii, cand e vorba de un teren unde vrea sa dezvolte vreun proiect propriu: „Doar in astfel de cazuri reactionez ca majoritatea cumparatorilor de pe piata“.

Desi pare una dintre cele mai complicate parti ale afacerii cu terenuri, gasirea de loturi de cumparat este simpla pentru cei 70 de angajati (dintre care 14 contabili, iar restul oameni de marketing si directori de achizitii) care se ocupa de tranzactiile cu terenuri pentru Maor Zinger. Si aceasta pentru ca nu le cauta ei, ci invers, vanzatorii vin la ei.

Filozofia lui Zinger sta in modul de lucru: „Ma diferentiez in piata prin faptul ca alte firme fac due-diligence cate o luna pentru cate un teren, pe cand la mine dureaza o zi: de dimineata pana seara am verificat si am evaluat terenul, seara dam raspuns si a doua zi mergem la notar“. Este si strategia prin care, avand oferte nu numai de cumparare, ci si de vanzare, are tranzactii foarte dese: „Si azi am cumparat un teren (23 iulie - n. red.), si saptamana trecuta am cumparat trei. Cand nu cumpar, vand“.

Tranzactiile din ultimul an s-au diferentiat semnificativ de anii trecuti: „2006 a fost anul cu cea mai buna marja de profit, media de crestere a pretului unui teren de la inceputul pana la sfarsitul anului fiind si de 20 de ori“. Zinger spune ca nu are o perioada de asteptare pentru a vinde un teren: „Pot sa il cumpar azi si sa il vand luna viitoare daca ii pot dubla pretul, iar daca pretul nu creste, astept pana creste“. Printre tranzactiile cu terenuri, Zinger are si alte proiecte. Deocamdata, nu pe rezidential, premisa fiind ca in Brasov anul acesta vor incepe proiecte de peste 10.000 de apartamente si „numai eu am vandut terenuri pentru aproape 7.000 de apartamente“.

Pe Zinger il tenteaza insa industria ospitalitatii: pe langa hotelul de cinci stele din Brasov (caruia ii va face concurenta doar hotelul Aro, detinut de SIF Transilvania, care a intrat in renovare capitala pentru a trece la cinci stele), care se va numi tot Eliana - nume compus din prenumele copiilor sai -, ca si mall-ul din Bartolomeu, omul de afaceri are in pregatire un lant de pensiuni. „Vor fi pensiuni de patru-cinci stele, in Brasov, pe strazile principale si vom incepe cu sase unitati, urmand sa extindem pana la 20 anul viitor“; Zinger spune ca pensiunile merg foarte bine in Brasov, mai bine chiar decat in Poiana Brasov, unde de altfel are o singura afacere, si anume complexul Capra Neagra (restaurant si club de distractii).

Proiectul care ii place insa cel mai mult acum este unul pentru un parc de distractii: „Este vorba despre o combinatie intre tot ce inseamna un aquapark si tot ce inseamna parc de distractii pe uscat, cu castel de joaca pentru copii, terenuri de tenis si fotbal, piscine indoor, outdoor, lac artificial foarte mare pentru jet-ski si plimbare cu barca si un hotel de 100 de camere“, explica Zinger. Este si unul dintre putinele proiecte la care accepta sa dea detalii: parcul se va intinde pe 5-6 hectare si va necesita o investitie intre 15 si 20 milioane de euro. Nu va fi primul aquapark din Brasov - un altul s-a deschis saptamanile trecute la iesirea din Brasov spre Sighisoara. „Acela este mai mult un centru sportiv, cu mare parte din piscine acoperite, cu saune care pot fi folosite si iarna, pe cand proiectul meu va fi un parc de distractii combinat si va fi gata in aproximativ doi ani.“

Proiectele sunt insa „doar proiecte“ - comenteaza Zinger. „Nu le contorizez in detinerile mele pana nu sunt gata, am si alte afaceri care sunt deja puse pe picioare si care aduc venituri, desi foarte mici daca le compar cu terenurile, si care valoreaza per total pana in 20 de milioane de euro“, spune Zinger. In afara de afacerile cu terenuri, mai are afaceri in domeniul service-urilor auto, al comertului cu piese de schimb pentru masini si feronerie, o firma de paza si un complex de restaurante in Poiana Brasov. Pe langa acestea, a mai avut si o echipa de raliu (cu masini de curse, camioane, masini de service, de antrenamente, cunoscuta sub numele de echipa „Atlanta House“), in care a investit 2 milioane de euro si pe care a vandut-o dupa ce „a obosit“. „Am construit aceasta echipa deoarece masinile sunt principalul meu hobby, dar era destul de obositor si am renuntat“, spune Zinger, care a mai investit si in echipa de fotbal FC Brasov - „de unde de asemenea m-am cam retras“, singura echipa pe care o mai sustine fiind cea de K1.

Omul de afaceri precizeaza ca averea imobiliara pe care si-o estimeaza la 350 de milioane de euro nu include afacerile din afara celor cu terenuri si nici pe cele pe care le detine in Israel sau SUA sau bunurile personale. „Este adevarat ca baza afacerilor mele este in Romania, dar pentru mine afacerile nu inseamna doar Romania; am activitati si in alte parti, tot predominant pe imobiliare: in Israel am firme comparabile ca volum cu cele din Romania, dar mai am si in alte parti, cum ar fi in Statele Unite.“ Nu da detalii despre acelea, spune doar ca i-ar face placere oricarui jurnalist sa vina sa ii ia un interviu acolo. Probabil paradoxal insa, Ori Zinger spune ca nu il intereseaza sa isi dezvolte afacerile in alt loc din Romania: „Nu ma intereseaza sa investesc in alta parte in Romania decat la Brasov“.

Jun 12, 2007

Restituirea Branului a fost ilegala

Presedintele subcomisiei parlamentare de ancheta privind legalitatea retrocedarii castelului Bran, deputatul PD Dumitru Pucheanu, afirma ca actele prin care s-a facut retrocedarea sunt 'total lovite de nulitate', deoarece procedurile nu au fost respectate, informeaza Rompres.

"Restituirea a fost ilegala. Concluzia raportului subcomisiei este ca actul de retrocedare este lovit de nulitate absoluta, pentru ca nu s-au respectat procedurile si legile existente: pe de-o parte Legea 213 si Constitutia, care spun ca domeniul public este inalienabil, pe de alta parte, la momentul cand s-au stabilit mostenitorii, nu s-au respectat procedurile, astfel incat, in prima cerere formulata catre Prefectura Brasov au existat cinci mostenitori, iar ulterior, in momentul restituirii, s-a facut doar catre trei din cei cinci mostenitori", a afirmat, astazi, Pucheanu, cu ocazia prezentarii raportului subcomisiei.

Deputatul PD a mentionat ca membrii subcomisiei au studiat 24 de volume de documente in aceasta cauza, insumand peste 2.000 de pagini.

"Noi vom inainta raportul plenului Camerei, se va lua o hotarare, iar Parlamentul va putea sesiza Guvernul, ICCJ, Parchetul de pe langa ICCJ si alte institutii abilitate", a spus Pucheanu.

La randul sau, presedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, social-democratul Tudor Mohora, a declarat ca aceasta subcomisie a prezentat concluziile sale, dar "nu are cum sa le absolutizeze, pentru ca trebuie insusite de plenul Camerei".

"Dansii spun ca s-au produs asemenea incalcari ale procedurilor, a Constitutiei si a unor legi importante privind patrimoniul public, care ar putea sa duca la anularea actului de restituire, intr-o instanta de judecata. Se poate propune, ca viziune a plenului Camerei, o nuantare: anume de a se face demersuri in continuare, eventual intr-o instanta de judecata, pentru ca Parlamentul, ca Legislativ, poate sesiza, dar nu poate da verdicte. Sunt elemente care ar putea sa puna autoritati ale statului in postura de a lucra pentru a da raspunsuri la aceste semne de intrebare", a spus Mohora.

Pe de alta parte, el a criticat faptul ca Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) s-a 'derobat' de responsabilitate, impingand-o catre Muzeul Bran.

"Mostenitorii au intentat proces MCC, in care contestau dreptul muzeului de a retroceda, considerand ca ministerul trebuie sa faca acest lucru", a spus Mohora.

Jun 7, 2007

"Afacerea Cinematograful". Un film de categoria PSD cu final previzibil

"Romania Libera" de azi scrie despre afacerile baietilor destepti cu cinematografele patriei si ale poporului. Care, in marinimoasa lui generozitate, le-a vandut pe doi lei si cui trebuie.


"Cinematograful Cosmos din Brasov s-a dovedit o afacere extrem de profitabila pentru societatea "Pimen" SRL. Dupa trei ani de procese, firma a obtinut binecuvantarea instantei sa cumpere sala in 2005. Pretul: 59.000 de euro. Cam cat costa o garsoniera in zona centrala a Brasovului. Imobilul este situat in cel mai frumos cartier din oras si are o suprafata de 400 de metri patrati. Norocoasa, societatea a dat bani de o garsoniera si si-a cumparat o cladire centrala. Ridicat in anii ’70, cinematograful Cosmos a fost transformat in discoteca "No problem". Firma "Pimen" a reusit sa faca inca o afacere buna cu RomaniaFilm: a inchiriat cinematograful Dacia din Constanta cu 1.048 de euro si l-a subinchiriat altor societati cu 5.000 de euro."


Din vechile cinematografe ale Brasovului, niciunul nu si-a pastrat destinatia initiala. "Astra" a ajuns in labele revolutionarului-infractor si fost deputat pesedist, Dorin Lazar Maior. Acolo functioneaza acum Clubul "Theater". "Modern" a intrat in ghearele lui Mihai Ghirda, om de casa al presedintelui PSD Brasov, Constantin Nita. A devenit Clubul "Fashion". Ambele tranzactii au avut loc sub glorioasa guvernare pesedista, fiind girate de seful RADEF Brasov, Henter Bela. Revolutionar si pesedist, este si astazi in functie, gestionand numai el stiind ce. Ah, desigur, mai sunt vreo cateva spatii goale, "Patria" si "Popular", care-si cauta destinatar. Dupa reteta deja exersata.

Jun 6, 2007

Parcul Odios din Livada Postei starneste revolta

Arhitectul Bartha Lorand a initiat un apel pentru revenirea zonei naturale Livada Postei la aspectul initial.



Apelul celor care iubesc Braşovul către primăria şi consiliul local Braşov

având în vedere acţiunile primăriei Braşov prin care zonele verzi ale oraşului sunt distruse sistematic, pentru a li se da o altă destinaţie, acţiuni ce pun în pericol viaţa şi sănătatea locuitorilor,

ţinând cont că prin aceste acţiuni se aduc prejudicii atât mediului înconjurător şi biodiversităţii cât şi vieţii urbane, în contradicţie evidentă cu cerinţele dezvoltării locale şi solicitările organismelor internaţionale, legate de protecţia mediului,

luând în considerare faptul că aceste acţiuni încalcă principiile dezvoltării durabile cuprinse în Agenda locală 21 şi în cadrul Convenţiei europene a peisajului de la Florenţa, semnată de România în 2002,

solicităm braşovenilor, tuturor iubitorilor naturii să semneze acest apel prin care solicităm primăriei Braşov stoparea tuturor proiectelor de distrugere şi modificare a cadrului natural ambiental, din zonele Livada Poştei, Parcul Central şi Rectorat şi refacerea stării iniţiale şi tragerea la răspundere a celor care au iniţiat aceste acţiuni care aduc prejudicii viitorului comunităţii noastre.



Amanunte aici: http://livadaposteibv.weblog.ro/











Se incalzeste pesedistul David pentru Primarie?

Ca Etilian Neagoe s-a racit de tot. De senatorul pesedist, candidatul oficial al partidului la Primarie, nu se mai aude nimic. In schimb, face gura mare si curajoasa secretarul pe probleme de comunicare al filialei, Mihai David. Este si singurul care si-a anuntat candidatura pentru sefia organizatiei municipale a PSD. La care renunta Nicolae Tucunel, ca-l deranjeaza aceasta pozitie la afaceri. Seful gastii, Nita "Pateu", sta si el bine pitit, nu cumva sa se simta Scripcaru deranjat.

Jun 5, 2007

Adam Michnik vine la Brasov


Cunoscutul dizident anticomunist Adam Michnik va fi maine la Brasov. El va sustine o conferinta despre „Problemele democraţiilor tinere“. Brasovenii doritori sa li se confirme ca traiesc intr-o democratie aflata in stadiul "mama, tata, caca" il pot asculta incepand cu ora 12 pe Colina Universitatii, in sala CP3.

Jun 4, 2007

Noi realizari ale "Epocii de beton si spaga": Blocuri peste Brasov

Pe langa pensiunea "Belvedere", cea cocotata in capul Brasovului, pe drumul spre Poiana, unde clipesc noaptea macarale verzi, va fi construit un nou cartier. 12 blocuri a cate opt etaje. Scripcaru nu a obtinut inca toate autorizatiile, pentru ca mai exista oameni curajosi care se opun unei mutilari definitive a Brasovului istoric si turistic. Insa, asupra lor se exercita presiuni infernale.

May 30, 2007

Scripcaru vs. Iorga: Ba pe-a ma-tii!

28.05.2007 - Senatul Romaniei

Nicolae IORGA, Senator PRM de Brasov, Lider al Grupului Parlamentar PRM din Senat:
SC CET Brasov SA (Centrala electrotermica Brasov) furnizeaza, mai precis ar trebui sa furnizeze, caldura si apa calda pentru 42 de mii de apartamente din municipiul nostru. Spun ca ar trebui sa furnizeze, pentru ca un numar foarte mare de brasoveni se plîng de prestatia sub orice critica a acestei societati. Daca problema caldurii s-a rezolvat datorita anotimpului, apa calda a ramas în continuare o problema serioasa. Adica, ba e, ba nu e! Asta în conditiile în care CET Brasov a înghitit sume uriase de bani, atît de la bugetul de stat, cît si de la contribuabilul brasovean. Unde s-au volatilizat aceste sume? Nu este greu de ghicit: în conturile largi ale unor firme-capusa gen AXA sau H&H si în buzunarele încapatoare ale conducerii societatii. Sa exemplificam. Exista firme care primesc în avans, pentru a efectua (sau nu) lucrari sau servicii, sume de peste 100 milioane de lei. Desi societatea este sub Autoritatea Consiliului Local Brasov, nu are Consiliu de Administratie, încalcîndu-se astfel prevederile unei Hotarîri de Guvern. În schimb, cu largul concurs al consilierilor PD si al primarului George Scripcaru, PD-ist si el, activitatea ei este monitorizata, a se citi coordonata, de doi consilieri municipali. Ambii, membri marcanti ai aceluiasi Partid Democrat, unul dintre ei fiind chiar fratele directorului economic al societatii. Prefectul judetului Brasov, ati ghicit, tot membru PD (fost zice el), tace. Nici nu ar putea sa vorbeasca, în conditiile în care a fost director general la CET, avînd un salariu, "modest", de 80 milioane de lei lunar. În ceea ce priveste pregatirea directorilor societatii, actualul prefect (fost director la CET) este sociolog, iar actualul director..., inginer silvic. Interesant este faptul ca nici Curtea de Conturi n-a mai facut vreun control la societate de aproximativ 4 ani. Cum documente care sa ateste multiplele ilegalitati exista, iar unele, în copie, ma oblig sa le pun la dispozitia celor interesati, în numele Grupului Parlamentar PRM din Senat, solicit ministrului Economiei si Finantelor, ministrului de Interne si Reformei în Administratie si presedintelui Curtii de Conturi sa dispuna efectuarea unui control serios la CET Brasov pentru stoparea jafului PD-ist.


30.05.2007 - "Transilvania Expres"

Primarul George Scripcaru l-a acuzat ieri pe senatorul PRM, Nicolae Iorga, ca a votat impotriva unui proiect prin care un teren de 63.989,80 mp a fost trecut din domeniul public al statului si din administrarea Institutului de Cercetare a Cartofului in domeniul public al municipiului Brasov. Acest teren este pe traseul celui de-al treilea tronson al ocolitoarei mici a municipiului Brasov, pornind din DN 13 spre DN 1, pe ruta Calea Cristianului. "Cand a ajuns proiectul in Senat,
Nicolae Iorga a votat impotriva, argumentand ca am eu interese. Aceasta afirmatie a fost monumentala, cred ca avea ceva «probleme» atunci", a spus primarul. In schimb, Iorga a afirmat ca primarul "face diversiuni" si ca, atat el, cat si colegii sai voteaza in cunostinta de cauza: "Eu votez legile dupa ce stiu despre ce e vorba. De exemplu acum sunt la Senat! Nu stiu unde este primarul?! Ii recomand sa-si reactualizeze declaratia de avere, pana nu o fac altii...".


PS Despre declaratia peremistului s-a pomenit fix nicaieri in presa locala.

May 28, 2007

"Ziarul de Roman": PRIMARUL BRASOVULUI, FIU AL SATULUI BURUIENESTI

Nascut la Buruienesti intr-o familie cu noua copii, George Scripcaru a ajuns la 38 de ani, primar al Brasovului. Parintii sai vorbesc cu mindrie de fiul lor, ajuns un important politican democrat. George Scripcaru a fost ales, in 2000, viceprimar al Brasovului, in 2001 presedintele Organizatiei Judetene din Brasov a Partidului Democrat, iar in 2004 cistiga fotoliul de primar. Destul de ocupat cu munca din primarie, George Scripcaru marturiseste ca nu reuseste sa ajunga la parinti, in satul natal, decit foarte rar.

Buruienesti este un satuc din comuna Doljesti, care a inflorit dupa 1989. Aici, unde durabilitatea vetrei se leaga de o traditionala meserie, aceea a lucrului pamintului, a vazut lumina zilei cel care avea sa devina primarul celui mare oras din inima Transilvaniei - Brasov. Oamenii satului Buruienesti nu au fost niciodata foarte instariti, insa dorinta de a invata a copiilor a invins greutatile prin care trecea fiecare familie care avea de crescut o "casa" de copii. La ceasuri de grea cumpana, de amaraciune si deznadejde, taranii si-au indemnat necontenit copiii sa fuga departe, spre carte. Copiii si-au luat repede zborul, acasa raminind doar parintii prinsi de destin in rosturile lor ancestrale.
Saracia l-a impins sa-si faca un rost in viata
George Scripcaru, nascut in 1966, este unul din cei noua frati ai familiei Scripcaru, din satul Buruienesti. In total au fost unsprezece, dar doi dintre ei au plecat mult prea repede din lumea celor vii. Parintii n-au fost niciodata bogati, dar au muncit din greu pentru a-si creste copiii. Tatal sau, Gheorghe Scripcaru, a lucrat pe santierele patriei, iar acasa era mai mult musafir. Mama, Emilia Scripacaru, era cea care ducea greul casei. Se impartea intre copii, gospodarie si munca la cimpul, de la CAP-ul din localitate. Calm, cuminte, retras, cu drag de carte, asa il caracterireaza Emilia Scripcaru pe baiatul sau, George. "La botez, nasul lui Ghita - cum ii spuneam noi cind era acasa - i-a pus sub cap o carte. A avut mina buna, cum se spune, si, astazi, a ajuns om mare. A invatat sa citeasca de la cinci ani. Calendarul i-a fost primul abecedar. Si acum imi aduc aminte cum le spunea fratilor lui: «Voi stiti ce om mare o sa ajung eu?». N-am avut probleme cu Ghita la scoala. Invata bine si se necajea tare cind lua o nota de 8. Nu era ca ceilalti copii, dornici sa mearga la joaca. Statea mai mult acasa si, cind nu facea lectii, ma ajuta in gospodarie. Era mina mea dreapta. Vedea cit de mult muncesc si incerca sa ma ajute. Dumnezeu a avut grija de el, pentru ca tare mult si-a dorit sa reuseasca. N-a renuntat nici un moment sa studieze, sa citeasca. Are acasa, la Brasov, o biblioteca lunga cind gardul nostru, plina de carti. Ne bucuram foarte mult pentru el", a spus Emilia Scripcaru, mama primarului. Dupa absolvirea cursurilor gimnaziale la scoala din sat, in anul 1982, George Scripcaru pleaca in Brasov, sa-si faca un rost in viata. Nu a luat cu dinsul decit sfaturile mamei si dorinta de a-si depasi conditia de copil sarac, crescut intr-un satuc din inima Moldovei. A urmat, pentru inceput, o scoala profesionala. Necazurile nu l-au ocolit, dar a reusit sa treaca peste toate greutatile vietii. "Mi-am propus sa traiesc pe picioarele mele si sa-mi cistig singur existenta. N-a fost usor, pentru ca a trebuit sa ma descurc fara sa am in spate pe cineva care sa ma sustina. Am cunoscut viata de caminist, cu toate problemele pe care le implica, am avut si mari probleme de sanatate, dar am trecut peste toate cu bine. Niciodata nu am fortat lucrurile, ci am luat-o gradat", spune George Scripcaru, primarul orasului Brasov. Si-a definitivat studiile liceale si, apoi, a urmat Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Brasov. S-a casatorit cu o fata din "tara Fagarasului". Impreuna au o fetita, Andreea, eleva la Colegiul National "Andrei Saguna", din Brasov. Paralel, si-a inceput ascensiunea in viata politica si a comunitatii, parcurgind toate etapele specifice unei cariere politice si administrative.
Fiul satului Buruienesti a devenit primarul orasului Brasov
Entuziasmul tineretii l-a determinat pe George Scripcaru sa fie alaturi de cei care au avut curajul sa iasa in fata in momentele premergatoare evenimentelor din decembrie 1989. Astfel, George Scripcaru a facut parte din primul Consiliu Municipal Provizoriu de Reprezentare Cetateneasca Brasov, organism care asigura administrarea Brasovului in primele noua luni dupa Revolutie. Ascensiunea lui George Scripcaru in viata publica s-a produs destul de repede. In anul 1992, se inscrie in rindurile Partidului Democrat, caruia ii va ramine fidel pina la cistigarea fotoliului de primar al orasului Brasov. Tot in acelasi an, este numit in functia de presedinte al Organizatiei de Tineret Brasov a Partidului Democrat. Doi ani mai tirziu, George Scripcaru este ales in fruntea Organizatiei Judetene de Tineret si vicepresedintele Organizatiei Nationale de Tineret a Partidului Democrat. Hotaraste ca e timpul sa se implice si in viata comunitatii si, in perioada 1996-2000, activeaza ca si consilier local la Brasov. In anul 2001, candideaza si este ales in functia de presedinte al Organizatiei Judetene a Partidului Democrat. La alegerile locale din anul 2000, George Scripcaru este ales viceprimar al orasului Brasov, iar la cele din anul 2004, brasovenii il voteaza la sefia Primariei Brasov. Nu a cistigat din primul tur, cind a fost votat de 42,21% dintre brasovenii care au mers la urne, dar a plecat favorit in cel de-al doilea tur de scrutin. "Am fost tare suparata cind am vazut ca n-a cistigat alegerile in primul tur, dar m-am rugat lui Dumnezeu si, la al doilea tur, am plins de bucurie", isi aminteste mama primarului. Batrina spune ca, de cind baiatul ei a ajuns primar, il vede foarte rar. "Pe la noi n-a fost decit de doua ori de cind este primar. E foarte ocupat. Rar il prind si la televizor. Avem treaba in gospodarie si nu prea e timp de uitat la stiri. Am fost si eu de citeva ori in Brasov si am ascultat ce vorbeau oamenii prin oras, prin piata. Toti spun ca, de cind e el primar, a inflorit orasul. Nu-i place sa stea in birou, merge mult pe teren pentru a cunoaste in mod direct situatia orasului", spune mama primarului. Dupa cistigarea alegerilor, George Scripcaru s-a reintors in sat, sa imparta bucuria cu parintii, fratii si cei apropiati. "Nu mai fusesem acasa de sapte ani. Imi pusesem in gind sa ma intorc acasa doar atunci cind ma voi realiza. Si ziua aceea sosise", isi aminteste George Scripcaru. Preotul paroh de la biserica catolica din sat i-a facut o primire pe cinste. "Parintele a spus tuturor celor prezenti in biserica ca este o mindrie pentru toata comuna ca un fiu al satului Buruienesti a ajuns atit de departe. Apoi, l-a urcat pe altar, i-a dat cuvintul, iar lumea l-a aplaudat. A fost foarte frumos", a spus mama primarului. Mai tirziu, George Scripcaru a facut o donatie de 60 de milioane de lei pentru constructia casei parohiale de la biserica catolica din sat. Batrina spune ca fiul ei este o persoana foarte credincioasa. "Are o banca rezervata la biserica, unde merge la slujba. Nu obisnuieste sa lipseasca decit atunci cind merge in strainatate. Atunci, George nu uita sa treaca pe la parinte si sa-i spuna ca pleaca pentru o perioada din Brasov", spune femeia. Singurul necaz al parintilor primarului din Brasov este ca meciul dintre fiul lor si ursii gunoieri - una din problemele orasului Brasov - se termina, cam de mult timp, remiza. In rest, ei sint convinsi ca nu-i vor face de rusine si ca va face tot ce crede ca trebuie de facut pentru brasoveni, asa cum face primarul Gheorghe Cojocaru pentru locuitorii comunei Doljesti. La 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989, George Scripcaru spune: "Experienta de atunci mi-a folosit foarte mult. Am tras foarte multe invataturi. Atunci m-am calit si sint fericit ca azi pot sa ma uit in ochii fiecaria fara sa-mi plec privirea. Asa cum am invatat in acele noua luni, acum fac totul pentru oras si pentru oameni".
Aici gasesti articolul.

May 10, 2007

Gura prostului in casa spanzuratului

Intr-un acces (abces?) de transparenta, "Transilvania Expres" dezvaluie cochet niste lenjerie fina si intima, cat sa sugereze natura serviciilor prestate autoritatilor locale.

Intr-un articol publicat in editia de astazi, consilierul judetean UDMR Stefan Aranyosi se arata deranjat de intrebarile unei tanti reporterite, la care raspunde in buna traditie a politicienilor brasoveni, obisnuiti cu altfel de pozitii din partea presei scrise sau orale. "Si de acum incolo, la sedintele de plen, n-o sa mai votez sa se dea bani la ziarul vostru."
http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=49440

P.S. Ce-i drept, articolul asta a fost publicat intr-un supliment al ziarului, "TEXPlus", peste care jupan este Alexandru Ghiza, singurul de pe acolo caruia i-au mai ramas ceva urme de profesionalism si etica. Pazeste-le bine, Alghi.

Mar 29, 2007

Iar l-am ratat pe Iliescu



In cursul zilei de astazi, la orele 14.00, senatorul Ion Iliescu isi va lansa la Libraria "St. O. Iosif" volumul "Pentru dezvoltare durabila", aparut si cu sustinerea Fundatiei "Grupul de Initiativa Ecologica si Dezvoltare Durabila". In afara autorului, volumul va fi prezentat si de scriitorii Doru Munteanu si Eduard Huidan. (TEX)

Mar 19, 2007

Promovarea turismului brasovean se intampla decat la Bruxelles

Ei, si o importanta si numeroasa delegatie a Consiliului Judetean a revenit de la Bruxelles cu nemaipomenite succese pe linia promovarii turismului brasovean. Presa locala a reflectat pe larg si elogios deosebitele evenimente care au avut loc si s-au intamplat inspre propasirea aspectului mentionat (http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=33318).

O cetateanca de nationalitate alta decat cea mioritica aude ca Brasovul e ceva misto si vine sa caste gura. Vineri dimineata era in gara cu un pliant luat de la Centrul de Informatii pentru Turisti. Se uita cam stramb in el din cauza ca in tara ei nu se vorbeste romaneste. Pliantul contine o harta a Brasovului si multe reclame la hoteluri, moteluri, alte carciumi. Ok, or fi astia mai saraci dotati, mergem la Casa Sfatului, unde zice-se ca este buric de zona turistica si se afla informatii mai vaste. Nu ne-am inselat, doar ca puteam afla orice despre numeroasele locuri de dormit si de halit, dar nimic despre ce ar fi de vazut. Sute de pliante ale hotelurilor si motelurilor si decat unul cu nelipsita harta locala si in universala deja limba romana. Nu tu cum sa ajungi la Poarta Ecaterina si ce vrea ea, nimic despre Turnul Alb si tot asa. Pana la urma e mai fascinant sa le descoperi de unul singur.

Care va sa zica, fonduri alocate pentru deplasari incluzand aplaudacii presei locale, pentru tot felul de comitete si comitii locale (agentii de dezvoltare, de promovare, de ridichi) pentru ca ravnitul turist strain sa nu afle pe unde Brasovul e cool.

Vechi naravuri pesediste, si in aceste vremuri reformiste

Un cunoscut se trezeste la usa cu un tinerel dornic de semnaturi. "Doriti sa semnati impotriva inlocuirii parcului central cu o parcare?". Brasovean nervos si iubitor de urbe, omu' se repede sa sustina demersul. Cand colo, in capul tabelului ce zareste? "Semnaturi pentru sustinerea candidatilor PSD pentru Parlamentul European". Asta, mare iubitor de pesedisti, sa-l arunce pe intoxicator pe geam. "Domnu', va rog, parlamentarii europeni ai PSD vor impiedica transformarea parcului in parcare". Serioooooos? Pe cand semnaturi pentru salariul minim de 2000 de euroi care este cu Geoana presedinte?

Mar 15, 2007

Precizare deosebita

De ceva vreme a dat iama prin virtualul romanesc un anume BrasovNews.ro. Pentru orice om cu ceva neuroni in miscare este evident ca nu avem nicio legatura cu saitul respectiv, data fiind calitatea articolelor publicate acolo. Este admirabil ca bipezii de pe la curtea unui anumit primar si lider de partid democrat au imprumutat de la acesta onestitatea si imaginatia. Pentru ca se presupune ca cele doua au fost returnate posesorului de drept, dezvaluim baietilor planurile noastre de viitor, expansiunea noastra plurimultistratificata si profund penetranta a internetului.

www.banuvamaisaturascripcarudefurat.ro

www.scripcarulaoras.ro

www.suntprimarputinabataiemaistiu.ro

www.iasov.ro

www.sarmaba.ro

www.jurnalisticucelemaiabiledegete.ro

www.brasovhotz.ro